La aproximativ jumătatea
distanţei nord-sud a Dobrogei, pe calea
ferată ce leagă Constanţa de Cernavodă
se află aşezată localitatea Murfatlar.
Oraşul Murfatlar are în componenţă şi
satul Siminoc situat la 6 km vest de
oraş, pe drumul comunal DC 27.
Teritoriul localităţii este situat pe
platforma dobrogeană prebalcanică,
relieful fiind format din versanţi cu
pante line ale unor confluenţe de văi.
În localitatea Basarabi converg văile
Seacă, Basarabi, Şerpelea şi a
Siminocului, toate afluente Canalului,
cu lucrări de amenajare pe cursul
inferior şi în zona confluenţelor. Sunt
prezente trei forme de relief distincte:
dealuri 80-130 m (Maltezeanu), ghermea
(movile) 15-80 m (Siminoc), văi (Carasu,
Siminoc, Şerpelea).
|
 |
 |
Aşezarea pe valea Carasu
a localităţii Murfatlar-Basarabi are la
sud dealuri de cretă, cu înălţimi de
100-105 m, formate din straturi de cretă
albă, ce alternează cu straturi subţiri
de argilă cenuşie, dealuri de pe care în
zilele senine se pot vedea colinele şi
dealurile din sud-vest spre Adamclisi.
Existenţa dealurilor, văilor fac ca
relieful să fie variat, atrăgător
privirii.
Suprafata
Teritoriul administrativ
al oraşului are o formă neregulată, cu
suprafaţa de 6.925,075 ha şi lungimea
conturului de 50.993,21 m conform
măsurătorilor efectuate la bornarea
acestuia din 1994. Suprafaţa este
înregistrată în evidenţa O.C.A.O.T.A.
Constanţa cu 6.687 ha, iar în cea a
Direcţiei Judeţene de Statistică
Constanţa cu 6.686 ha (din care
suprafaţa agricolă ocupă 4.984 ha,
reprezentând 74,50%).
Teritoriul se învecinează: la nord –
comuna Poarta Albă, la est - comuna Valu
lui Traian, la sud – comunele Mereni şi
Ciocârlia, la vest – oraşul Medgidia.
Oraşul este alcătuit din localitatea
Basarabi şi satul Siminoc. Localitatea
Basarabi avea 25 de trupuri constitutive
ale intravilanului totalizând 297,04 ha,
din care vatra 273,39 ha. În anul 1994
Consiliul local a aprobat creşterea
intravilanului localităţii la 320,17 ha.
Localitatea Siminoc avea intravilanul
alcătuit din şapte trupuri însumând
115,01 ha din care vatra 86,95 ha. După
extindere suprafaţa intravilanului a
ajuns la 126,64 ha din care vatra 98,58
ha. Elementul semnificativ în evoluţia
spaţială a intravilanului Basarabi este
secţionarea vetrei prin
amenajarea Canalului în etapa 1976-1984.
